Practicarea acestei modalităţi este justificată de execuţia sa relativ simplă, ieftină şi rapidă. Pentru importator, modalitatea de plată în ca-uză este mult mai avantajoasă, el ne mai suportând costul deschiderii anticipate a acreditivului; de aceea, economistul care îl reprezintă pe importator va depune toate eforturile pentru introducerea în contractul de comerţ exterior a modalităţii de plată sub formă de incasso documentar.
Derularea plăţilor internaţionale prin incasso-ul documentar se realizează cu participarea aceloraşi persoane juridice ca şi acreditivul:

În mod concret, operaţiunile declanşate de incasso-ul documentar sunt grupate tot pe patru etape (vezi fig. nr. 9.4).

Etapa I

Această etapă este similară cu cea de la acreditivul documentar, cu excepţia faptului că în contractul de comerţ exterior se stipulează în mod expres folosirea incasso-ului ca modalitate de plată. Momentul to.

Etapa a II-a

Exportatorul procedează, conform contractului, la expedierea bunurilor destinate importatorului. Concomitent întocmeşte documentele care atestă expediţia şi fundamentează relaţia de plată internaţională. Aceste documente se depun la banca comercială care îl serveşte pe exportator. Momentul t1.
Banca remitentă expediază documentele primite spre banca importatorului, declanşând ordinul de încasare contra documente. Banca cumpărătorului îl anunţă pe acesta de sosirea documentelor şi i le înmânează contra avizului de plată. Momentul t2.

Etapa a III-a

Fig. nr. 9.4. Derularea operaţiunilor prin incasso-ul documentar

Etapa a IV-a

Pe parcursul derulării modalităţii de plată, dar mai cu seamă la sosirea bunurilor contractate şi deja plătite (Momentul t4), are loc analizarea riscurilor economice şi valutare pe care le poate determina modalitatea de plată respectivă şi stabilirea măsurilor de contracarare.
În cazul incasso-ului documentar se înregistrează riscuri similare cu cele de la acreditiv, dar mai ample şi altfel repartizate pe cei doi parteneri, exportatorul şi importatorul.

• pentru exportator, risc prin neplată (între momentele t1 şi t3);
• pentru importator, risc prin posibilitatea de neprimire a mărfurilor, calitate redusă, preţuri diferite etc. (între momentele t2 şi t4);

Riscuri valutare

• pentru exportator, prin scăderea cursului valutar la moneda de plată (între momentele to şi t3);
• pentru importator, prin creşterea cursului valutar la moneda de plată (între momentele to şi t2).

Şi în cazul acestei modalităţi de plată internaţionale, economistul, indiferent unde lucrează în privinţa celor patru persoane juridice angajate, va trebui să manifeste un profesionalism superior, promptitudine şi exigenţă la verificarea documentelor economice, financiare şi de plată.
Pentru cei care lucrează la exportator şi importator, vor trebui să procedeze la luarea unor măsuri asiguratorii suplimentare, atât împotriva riscului economic, cât şi împotriva riscului valutar, inclusiv practicarea operaţiunilor de vânzare /cumpărare de valută de pe piaţa valutară. În cazul în care legăturile între partenerii unei relaţii economice internaţionale se deteriorează, sau zona din care fac parte devine nesigură, se poate renunţa la incasso-ul documentar în favoarea altor modalităţi de plată (scrisoarea de credit sau acreditiv).